Stelian Ţurlea
3 mar 2011 Ziarul Financiar in
Geert Kimpen este un scriitor belgian, născut în 1965. A urmat cursurile de regie ale Universităţii de Arte din Amsterdam, s-a arătat de la început pasionat de Cabala, din 1990 trăieşte în Olanda. E autor de piese de teatru şi cabaret şi scenarist pentru televiziune.
Romanul de faţă este debutul său în literatură, din 2006. E un roman ajuns bestseller şi tradus în peste cincisprezece limbi.
Cartea pleacă de la întâmplări reale, petrecute în veacul al XVII-lea, când a trăit Hayim ben Joseph Vital (1543-1620), un rabin ale cărui scrieri au avut un mare impact în lumea evreilor, care a studiat alchimia, apoi Cabala, cu rabinii Cordovero şi Isaac Luria, a ajuns vestit de tânăr, a fost invidiat şi nevoit să se refugieze o vreme în Egipt, de unde a revenit la Ierusalim apoi la Damasc, de unde scrierile şi înţelepciunea sa iradiau spre toate zările. Pe scurt, un rabin care a dus şi o viaţă aventuroasă. Mare parte dintre personajele apărute în viaţa reală a lui Hayim Vital şi din întâmplările sale de viaţă apar în cartea lui Kimpen, scăldate într-o atmosferă exotică şi pilnă de mister.
La moartea maestrului său, Cordovero, tânărului Hayim Vital, cel mai ambiţios dintre discipoli, îi revine o misiune stranie: aceea de a deveni scribul lui Iţac Luria, un străin misterios sosit din Egipt în micul Ţefat din nordul Galileii, loc în care trăiesc şi studiază interpreţi renumiţi ai Cabalei. Primele lecţii primite de la noul său mentor îl entuziasmează, căci tânărul visează să reunească într-o singură carte accesibilă toată învăţătura din Cabala. Pe parcursul iniţierii sale, Hayim are de ales între iubirea pătimaşă pentru Francesa, senzuala fiică a lui Iţac Luria, şi calea austeră a înţelepciunii.
Chiar şi această scurtă prezentare care aparţine editurii ne convinge că romanul poate fi citit pe mai multe paliere. Unul este cel istoric, să urmăreşti evoluţia unor personaje care chiar au trăit, obiceiuri şi atmosferă de sfârşit de Ev Mediu, viaţă a evreilor şi a Orientului Apropiat în general. "Cabalistul" e o carte istorică remarcabilă. Mai poate fi citit ca încă o reprezentare a obsesiei evreilor de a-şi găsi calea şi a reveni pe pământurile sfinte lor. "Găsirea Chivotului, după care istoria se va schimba pe vecie." Cele mai multe dintre personajele principale au această obsesie. Romanul mai poate fi citit ca unul de dragoste, povestea iubirii nefericite a rabinului Hayim Vital şi a prea frumoasei Francesa fiind emoţionantă. "Alegând-o pe Francesa, alegea o viaţă fără Cabala. Alături de ea avea să guste viaţa adevărată. Nu o viaţă plină de cifre, litere ebraice şi puteri cosmice, ci o viaţă obişnuită." Dar iubirea se sfârşeşte nefericit. Mai poate fi citit romanul ca unul de iniţiere, chiar şi cel care e familiarizat cu problemele spirituale ale lumii evreeşti şi cu Cabala găsind idei de interes asupra cărora poate medita. Cartea are 72 de capitole, fiecare purtând unul dintre numele lui Dumnezeu, despre care se tot vorbeşte în roman, nume care, rostite într-o anumită ordine, compun numele cu neputinţă de rostit al lui Dumnezeu. Iar fiecare discuţie despre problemele pe care le ridică rostul omului în lume este un tur de forţă.
Toate aceste căi de lectură fac, la un loc, ca romanul să fie complex şi să-şi ţină cititorul în priză. Pentru cel care vrea mai mult, sunt motive suficiente de satisfacţii. Mai ales că romancierul ştie că pună o surdină eventualelor exaltări: "Nu este acum vremea Şehinei (partea lui Dumnezeu care reprezintă iubirea necondiţionată - n.n.). Câtă vreme oamenii se vor ucide între ei din pricina credinţei, dovedesc că nu au înţeles esenţa profundă a Creaţiei. Faptul că suntem cu toţii o singură fiinţă. Sper ca din cărţile pe care le voi scrie să-i aduc pe oameni mai aproape de ziua în care le-o voi putea arăta pe Şehina. Dar mi-e teamă că acest lucru va mai dura încă sute de ani." Deocamdată, lasă să se înţeleagă autorul, au rămas scrierile lui Hayim Vital.
Geer Kimpen - Cabalistul, Editura Humanitas fiction, colecţia Raftul Denisei. Traducere din neerlandeză de Valentina Ţîrlea.
More information:
http://www.humanitas.ro/humanitas-fiction/cabalistul
http://www.geertkimpen.com/int-roumanian1.html